Nu stiu cum as putea spune ca-mi este dor de ceva ce n-am avut vreodata pe de-a'ntregul,insa chiar tanjesc dupa mirosul de lemn arzand mocnit ce se revarsa iarna din sobita grijulie, dupa pacea unui sat in care "se da stingerea" la ora 6 seara, dupa saluturile satenilor si dupa drumul pana la fantana cu apa vie, dupa lumina galbuie de la geamurile casutelor mici de paianta ce isi flutura bucuroase fularele de fum iarna... :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu