marți, 13 septembrie 2011

Chei cu clichet plus sarm de carfur


..ea-mi arunca o privire ce eu trebuia sa n-o observ.. eu ,neam-prost si obraznic cum sunt, fac rapid o scanare completa..descopar o fiinta superba,poate usor superficiala in discutie si gesturi . Dezbate o anumita problema impreuna cu o prietena mai plinuta ,despartite fiind de caruciorul ticsit de cumparaturi.. s-ar spune ca ori pregatesc o calatorie,ori refuleaza anumite chestii ..descarca tensiuni cu ajutorul noii "pasiuni" (ha..ha) inventate de americani: shoppingul. Este satena, cu ochi caprui ,usor migdalati si ten asiatic, poate in genul unei cadane "albe", acel intre "galbenul" chinezoaicelor si masliniul indiencelor... un bust cu volum si un fizic foarte intretinut si armonios dezvoltat.. :)... pun pe banda cele 3 articole pe care le-am cumparat. Intre ele, un set de clichet de 4 cu vreo 7 tubulare. Atipic pentru o cadana sa fie interesata de asa ceva..si totusi pare ca incearca sa deschida o discutie pe tema respectiva.. in sinea mea gandeam "uite ca am noroc, nu mai trebuie sa caut rapid un pretext 'istet'si in mod firesc legat de preocuparile ei, pentru a intra in discutie...mai ales ca ma aflam intr-o totala pana de inspiratie "(asa cum se intampla mai mereu cand chiar Merita sa gasesti acea inspiratie :)) ) . Replica mea vine din cap in gura si cand sunt gata sa o evacuez pe gura ... ... isi gaseste drum spre iesire si un stranut..dar nu oricare. Era vorba de Cel mai mucios stranut ce a facut umbra pamantului din ultima era glaciara incoa :))... binenteles ca am incercat sa retin materia cu mana,in timp ce zana ma privea socata..si bineteles ca am reusit mai mult sau mai putin sa o intind pe fata ...=)). Apoi..poate ar fi trebuit sa o privesc victorios :D.. insa n-am avut prezenta de spirit necesara pentru a valorifica situatia maxim-penibila ...

Nostalgie despre nestiut


Nu stiu cum as putea spune ca-mi este dor de ceva ce n-am avut vreodata pe de-a'ntregul,insa chiar tanjesc dupa mirosul de lemn arzand mocnit ce se revarsa iarna din sobita grijulie, dupa pacea unui sat in care "se da stingerea" la ora 6 seara, dupa saluturile satenilor si dupa drumul pana la fantana cu apa vie, dupa lumina galbuie de la geamurile casutelor mici de paianta ce isi flutura bucuroase fularele de fum iarna... :)